Ţi s-a întâmplat vreodată să fii în întârziere şi tocmai atunci să prinzi toate, dar toate semafoarele?! Am păţit-o eu zilele trecute, când număram cu încântare secundele în dreptul fiecărei treceri de pietoni.
Priveam în gol, cu gândul la treburile mele, când în faţa maşinii apar ele. Erau faţă în faţă... le despărţea doar strada. Şi-au făcut bucuroase din mână, şi mă gândeam că una va rămâne locului în aşteptarea celeilalte. După încântarea de pe feţele lor, păreau să aibă multe de discutat.
A pus fiecare picioruşul pe strada încărcată de lume grăbită. Destinul a făcut ca cele două să se întâlnească în mijlocul bulevardului. Probabil se scurseră multe ore de când nu se văzuseră... de când nu se priviseră în ochişorii rimelaţi şi nu-şi admiraseră cosiţele îndreptate cu placa... pentru că se îmbrăţişară prelung, cu drag şi dor, acolo, pe trecerea de pietoni. Se pupară, îşi şterseră de pe obrăjori urmele de ruj rămase în urma ţucăturilor, şi încă ţinându-se de mâini începură să schimbe impresii.
Nu, nu-şi mutară locul. Totul se petrecea pe trecerea de pietoni.
Se goleşte strada de lume, se face semaforul verde... dar domnişoarele mele... habar n-aveau de realitatea înconjurătoare. Mă uitam fascinată la ele şi nu-mi venea a crede că am avut norocul să văd două exemplare de a căror existenţă auzisem, dar nu credeam că există în realitate.
Le privea enervat fascinat şi şoferul din stânga mea, şi probabil le-ar mai fi înjurat puţin acordat un răgaz, dar omul avea un grafic în care trebuia să se încadreze. Aşa că a atins uşor claxonul. Probabil să nu le sperie. Şi s-au trezit din reverie, s-au mai pupat odată pe ambii obrăjori şi...
Nu, n-au plecat împreună să mai pună ţara la cale, ci şi-a continuat fiecare drumul pe care pornise!
Probabil vor fi foarte fericite când se vor întâlni din nou... pe o alee, în parc altă trecere de pietoni.
Mie îmi plac însă şi mai mult şoferii care se opresc în mijlocul drumului, coboară geamurile şi stau de vorbă. Am stat zilele trecute în spatele a doi cocalari care au vorbit preţ de vreun minut fără să se sinchisească de maşinile care făceau coadă în spatele lor. Când un şofer a claxonat, enervat, să vezi ce înjurături şi-a luat! :)
RăspundețiȘtergereArcadia,
RăspundețiȘtergeream văzut şi eu aşa ceva. Am scris pe blog despre întâmplare în articolul acesta: Afaceri importante
Cei pe care i-am văzut eu, ţineau în loc o coloană maaare de maşini, printre care se afla şi cea a Poliţiei. =))
deci bine ai zis : daca prostia ar durea , juma de romanie ar fi in coma. :))
RăspundețiȘtergereAlm,
RăspundețiȘtergereFetele astea erau destul de drăguţe! Păreau aşa inocente discutând acolo în mijlocul străzii, printre maşini şi pietoni... =))
=)) Cred ca ti se poate intampla numai tie.
RăspundețiȘtergereCe pot sa iti zic?! Eu unul imbatranesc pe zi ce trece, dar minunile lumii parca nu se sfarsesc. Cand zici ca ai vazut-o si pe ultima, maine ai sa intalnesti alta si mai si...
@alm
Iar te iei de tara mea! Norocul tau ca nu prea mai apuc sa intru pe blog/blog-uri, dar maine promit ca imi fac timp :D
@robert, cel mai drag cititor al meu , asta numesti tu noroc? vezi ca indata fac rost de un premiu , uite robert nu e robert ! =))
RăspundețiȘtergerece soare o sa se faca maine in blogosfera =))
Robert,
RăspundețiȘtergereCred că m-a înzestrat natura cu un fin simţ al observaţiei. =)) Sau poate am prea mult timp liber! :D
Iar despre fete... nici mie nu-mi venea să-mi cred ochilor, însă din păcate şi spre amuzamentul meu faza e 100% reală!
Alm,
RăspundețiȘtergereia-l cu binişorul, că iar s-o face nevăzut vreme-ndelungată! :))