joi, ianuarie 7

Un nou inceput!




Ia te uita! A sosit si 2010! Asteptat, neasteptat... uite ca sosi! Mai avem doar doi ani pana la... mult discutatul sfarsit, al lumii! Desi, daca asculti doar cinci minute din stirile de seara, ai impresia ca sfarsitul e mai aproape decat crezi, nu de alta, dar "scumpii" nostri guvernanti nu ne prea lasa nici o alternativa de supravietuire. Eh, noi sa fim sanatosi...

Insa n-am sa ma apuc de politica, pentru ca chiar nu mi se potriveste. Nu sunt nici blonda si nu ma cheama nici Elena! Ma limitez deocamdata la meseria de mamica, ce mi se potriveste ca o manusa.

Casa noastra rasuna vesel de strigatele micutei mele "bakugaaaan, laaa luuptaaa!" cat e ziua de lunga. Si se lupta, ce-i drept, cu tot ce se poate prin colturile casei. Aa, si canta! "Mos caciun, cu pete dabe..." restul e o invalmaseala de litere. Inca ma minunez de felul in care reuseste sa le combine! Desi, spuse de ea, toate suna bine, problema apare atunci cand incerc eu sa le reproduc... se pare ca gresesc, pentru ca imediat ma corecteaza!!

De cand a nins, e cea mai fericita. "mami, uite, afara linge". Ninge, o corectam noi cu rabdare. Ninge, cu "n". Nu se supara, e foarte fericita si vrea sa ne faca si pe noi la fel:"linge... cu"n"!! "Trebuie sa mergem afara sa facem un om de "zupada" si sa-i punem un nas, mami, da?"

Ce sa spun, e o fericire sa fii mamica! Pentru ca te simti atotstiutoare atunci cand raspunzi la toate intrebarile complexe puse de copilul tau. "Mami, da'... pisica are dinti? Mami, da' limba are? Si soricelul are dinti? Si are si limba? Dar iepurasul are si el dinti? Si tu ai dinti? Mami, da' bunica are si ea dinti?" Ma uimeste consecventa cu care pune aceleasi intrebari de cateva sute de ori pe zi. 

Acum doarme. E asa de scumpa... parca am uitat de sutele de intrebari, fara noima pentru mine, dar atat de edificatoare pentru ea!