Vineri, Andreea a avut serbare. Pentru ziua mamei. :) Nerăbdătoare nevoie mare, a adormit greu şi s-a trezit cu noaptea în cap, zorindu-mă şi pe mine... nu cumva să întârziem!
N-am întârziat!
La grădiniţă ne-am distrat. Cei mici au fost atât de scumpi! Doi băieţei au avut trac, refugiindu-se în braţele mămicilor (spre disperarea acestora şi dezamăgirea Doamnei pentru că au rămas două fetiţe fără pereche). Dar toate au trecut, iar la sfârşit am primit o diplomă "pentru cea mai bună mamă din lume", meşterită cu multă migală de copila mea.
După toată agitaţia de la serbare, am decis să profităm de vremea frumoasă şi să ne mai plimbăm puţin. Eram aproape de casă când auzim din spate:
- Ce faci prinţeso? era vecina noastră, responsabila cu ştirile de ultimă oră din bloc (şi din cartier, dacă ai timp s-o asculţi!).
Nu a mai aşteptat să-i răspundă Andreea, a trecut rapid la mine. Era cu pruncul în cărucior şi mi-a spus că a fost... şi acum se duce să cumpere şerveţele umede... şi că... dar... pentru că...
Am lăsat-o să vorbească, fără să-i răspund, fără să o ascult. Deja eram ameţită.
- Uite mami, căruciorul are 3 roţi! zice Andreea, continuând jocul început înainte să ne abordeze vecina volubilă.
La care posesoarea de cărucior, zice:
- Cum are 3 roţi? Ia numără!
Copila râde ghiduş, apoi numără rapid până la 10. Vecina, nemulţumită, o opreşte:
- Hooo... opreşte-te! Ia fii mai atentă! Hai, odată cu mine: unuuu...
În acel moment am simţit că iau foc.
"Ho. Hoo!?!" - oare avea impresia că ne întoarcem de la păscut?
I-am zâmbit şi i-am spus apăsat, fără să ridic tonul:
- Lasă dragă copila în pace, că e atentă atunci când e cazul. În plus, are cine să se ocupe de educaţia ei. După care am schimbat imediat traseul.
A fost prima dată când am văzut-o pe "scumpa" mea vecină redusă la tăcere. Probabil îşi va lua revanşa povestind la toată scara ce scorţoasă pot fi. :D
N-am întârziat!
La grădiniţă ne-am distrat. Cei mici au fost atât de scumpi! Doi băieţei au avut trac, refugiindu-se în braţele mămicilor (spre disperarea acestora şi dezamăgirea Doamnei pentru că au rămas două fetiţe fără pereche). Dar toate au trecut, iar la sfârşit am primit o diplomă "pentru cea mai bună mamă din lume", meşterită cu multă migală de copila mea.
După toată agitaţia de la serbare, am decis să profităm de vremea frumoasă şi să ne mai plimbăm puţin. Eram aproape de casă când auzim din spate:
- Ce faci prinţeso? era vecina noastră, responsabila cu ştirile de ultimă oră din bloc (şi din cartier, dacă ai timp s-o asculţi!).
Nu a mai aşteptat să-i răspundă Andreea, a trecut rapid la mine. Era cu pruncul în cărucior şi mi-a spus că a fost... şi acum se duce să cumpere şerveţele umede... şi că... dar... pentru că...
Am lăsat-o să vorbească, fără să-i răspund, fără să o ascult. Deja eram ameţită.
- Uite mami, căruciorul are 3 roţi! zice Andreea, continuând jocul început înainte să ne abordeze vecina volubilă.
La care posesoarea de cărucior, zice:
- Cum are 3 roţi? Ia numără!
Copila râde ghiduş, apoi numără rapid până la 10. Vecina, nemulţumită, o opreşte:
- Hooo... opreşte-te! Ia fii mai atentă! Hai, odată cu mine: unuuu...
În acel moment am simţit că iau foc.
"Ho. Hoo!?!" - oare avea impresia că ne întoarcem de la păscut?
I-am zâmbit şi i-am spus apăsat, fără să ridic tonul:
- Lasă dragă copila în pace, că e atentă atunci când e cazul. În plus, are cine să se ocupe de educaţia ei. După care am schimbat imediat traseul.
A fost prima dată când am văzut-o pe "scumpa" mea vecină redusă la tăcere. Probabil îşi va lua revanşa povestind la toată scara ce scorţoasă pot fi. :D
 |
| După serbare |
Să-ţi trăiască fericită prinţesa!
RăspundețiȘtergereCât despre vecină, ţi-o împrumut o lună pe-a mea. O să zici c-a ta e îngeraş! :D
Arcadia,
RăspundețiȘtergeremulţumesc!
Iar vecina nu e chiar aşa un îngeraş, dar am părăsit-o în timp record, tocmai pentru că ştiam ce "minunată" poate fi! :))
ce draguta ii ^^
RăspundețiȘtergeresa iti traiasca !
intotdeauna se gaseste cate o "vecina" care sa strice ceva :))
X,
RăspundețiȘtergereMulţumesc! :)
De obicei există "antichităţi" pentru asta, a noastră e tânără, deci are resurse. :))
( cautam butonul de LIKE... ) Ce frumos, Dara!! Sa-ti traiasca si sa fie sanatosi!
RăspundețiȘtergereChiulica,
RăspundețiȘtergeremulţumesc! Însă numai fetiţa e a mea, băieţelul e coleg de grădiniţă. Oricum, mi-au plăcut la nebunie în fotografia asta şi de aceea i-am aşezat pe blog. :)
Scumpici amandoi! ( observi ca nu bag in seama rautatile vecinei... cu parere de rau, cred ca din ce in ce mai multi oameni incep sa fie asa. La mine in bloc, cunosc cate un specimen descris de tine pe fiecare palier :P )
RăspundețiȘtergere:)
RăspundețiȘtergereVecina nu are importanţă, dar uneori încă mă mai minunez de oamenii din jurul meu. Îmi dau seama la timp că îmi bat capul cu cine nu merită.