Acceptare

Preocupat de viaţa ta

Am observat că "a-ţi da cu părerea" despre orice, e în vogă. Nu are importanţă că nu ştii despre ce vorbeşti, că deranjezi, eşti total pe dinafară, jigneşti, răneşti, important este să deschizi gura şi să faci vocalize. Adică să-ţi expui preţioasa părere de care nimeni nu are nevoie. Aerul mistic şi vorbirea cu emfază sunt extrem de importante în astfel de situaţii (să pară că eşti un soi de guru).

Neliniştiţii sunt concetăţeni de-ai noştri, amabili şi teribil de preocupaţi de natalitatea în scădere. Sunt cei care au grijă de bunăstarea familiei (tale, că de-a lor se ocupă prietenii). Ei vor să ştie dacă ai/n-ai datorii, dacă mâncarea gătită e sănătoasă, ce mobilă ţi-ai cumpărat  (şi afli invariabil că acelaşi mobilier îl găseai în altă parte la jumate de preţ - deşi tu erai sigur că modelul era unicat), şi în sfârşit, dacă soneria de la uşă e tot cea de acum 5 ani (pentru că între timp, s-a demodat, evident).

The Piano

Nu ştiu ce titlu să-i dau!

Am primit de la Iulia Mihai o leapşă. Încerc să răspund, să vedem ce va ieşi!

sunt...  mamă, iubită, romantică, naivă, copilăroasă, iubitoare, prea mămoasă :), ironică, acidă, incomodă, iertătoare dar niciodată uitucă, tenace, diplomată;

O datorie neuitată :)

Pe la sfârşitul lui octombrie primeam o leapşă de la Miss Sunshine şi de la Alexandra. Am fost foarte ocupată, apoi am uitat. Însă nu e frumos să rămân cu datorii la fete, nu-i aşa? :)

1. Eşti intr-o situaţie unde drepturile individului nu exista. Trebuie sa alegi intre Umilinţă şi Bataie. Tu ce alegi si de ce?

Explicaţii

Dacă la ora prânzului am reuşit să plec de la grădiniţă vie şi nevătămată, nu garantez că după ce merg să-mi aduc odorul, se va întâmpla aceeaşi minune. Asta în funcţie de ce explicaţii mai dă copila mea colegilor de clasă. Acum cred că sunt necesare câteva cuvinte de "luminare".

Astăzi, după ce am schimbat-o pe Andreea în vestiarul grădiniţei şi m-am întors să aşez hainele pe un umeraş, o aud împărtăşindu-şi cunoştinţele acumulate în vacanţă, colegilor ei, la câţiva metri în spatele meu:

Privind înapoi...

...spre anul ce tocmai se duce, îmi dau seama cât de multe am câştigat.

E vorba despre cunoaştere în primul rând, apoi de oamenii cunoscuţi prin intermediul blogului (oameni interesanţi, de la care am avut multe de învăţat), şi nu în ultimul rând e vorba despre mine. Am mai "crescut", şi ceea ce fusese la început un loc în care-mi plângeam durerea, a devenit un al doilea univers care mă încântă şi mă ajută să mă destind după o zi încărcată.

Sunt la modă petiţiile?

De la un timp, am observat că sunt la modă petiţiile online pentru aproape orice. Primesc adeseori pe mail diverse invitaţii de a mă alătura şi eu nobilelor cauze. La început, după ce mă documentam semnam entuziastă, gândind că ajută la ceva.
Acum însă, stau şi mă întreb: oare mai citeşte cineva aceste petiţii online  în afară de cei care sunt măcinaţi de ceva anume, având impresia că acesta e modul în care se poate întâmpla o schimbare?

Petiţie contra denumirii de rom

All I want for Christmas...

Cu stângu-n dreptu'

De dimineaţă primesc pe telefon două mesaje frumoase (de la acelaşi număr). M-au încântat şi mi-ar fi plăcut să-i răspund persoanei care mi le-a trimis... dacă aş fi ştiut de la cine sunt. Pentru că nu erau semnate şi numărul imi era necunoscut! Nu puteam să sun şi să întreb cum te cheamă  ...