Am observat că "a-ţi da cu părerea" despre orice, e în vogă. Nu are importanţă că nu ştii despre ce vorbeşti, că deranjezi, eşti total pe dinafară, jigneşti, răneşti, important este să deschizi gura şi să faci vocalize. Adică să-ţi expui preţioasa părere de care nimeni nu are nevoie. Aerul mistic şi vorbirea cu emfază sunt extrem de importante în astfel de situaţii (să pară că eşti un soi de guru).
Neliniştiţii sunt concetăţeni de-ai noştri, amabili şi teribil de preocupaţi de natalitatea în scădere. Sunt cei care au grijă de bunăstarea familiei (tale, că de-a lor se ocupă prietenii). Ei vor să ştie dacă ai/n-ai datorii, dacă mâncarea gătită e sănătoasă, ce mobilă ţi-ai cumpărat (şi afli invariabil că acelaşi mobilier îl găseai în altă parte la jumate de preţ - deşi tu erai sigur că modelul era unicat), şi în sfârşit, dacă soneria de la uşă e tot cea de acum 5 ani (pentru că între timp, s-a demodat, evident).