Sau nu. Despre asta discutam cu o prietenă în urmă cu câteva săptămâni. Despre cât de dezamăgită de ceea ce se întâmplă şi câtă silă îmi provoacă aşa zisele "breaking news" (iar aici nu vorbesc despre oamenii ingropaţi în zăpadă de când iarna şi-a intrat cu adevărat în drepturi).
Dar... parcă n-aş pleca. Aş vrea să rămân aici, aş vrea să rămânem mai mulţi şi să încercăm să schimbăm vechile mentalităţi. Plecarea pare cel mai greu lucru, însă adevăratele probleme apar în momentul în care alegi să-ţi duci traiul în locul în care te-ai născut, loc ce pare să-ţi fie primul inamic.
Se poate spune că cei care aleg să rămână în ţară sunt laşi, dar mie mi se pare că acesta e cel mai mare act de curaj, cea mai mare dovadă de patriotism: a trăi şi a munci în ţara ta. Poate patriotism e mult spus, mai degrabă poate fi speranţa într-un viitor mai blând cea care să ne ţină lângă oamenii care gândesc la fel cu noi... româneşte. Deşi a gândi româneşte nu pare a fi motiv de mândrie în ultimul timp. Cel puţin acest lucru ni se impută de către alte naţiuni. A fi, deci, român pe alte meleaguri, devine un fel de păcat capital, deşi ceea ce faci contribuie la bunăstarea celor care te dispreţuiesc. Iar a rămâne să trăieşti în ţară te face vrednic de milă în faţa celor dispreţuiţi.
Aşadar, ar trebui să ne mai păstrăm o doză de optimism. Poate fi utilă atunci când moare şi ultima speranţă. Atunci când îţi dai seama ca a rămâne în România este echivalent cu a fi condamnat... la viaţă.
Ma gandesc la faptul ca omul este dator lui insusi sa traiasca acolo unde poate sa traiasca cel mai bine. Nu cred in sacrificii supreme pentru nimic, nici in eroi fara cauza. Asa ca daca ai un rost inchegat in afara tarii, ramai acolo si simte-te bine. Daca ai ramane aici s-ar putea sa-ti para rau, dar sa nu mai poti face nimic.
RăspundețiȘtergereLoopoo,
Ștergereasa este. Omul e dator sa traiasca acolo unde poate si unde si-a facut un rost. Asta e valabil pentru cei plecati, dar cei care n-au plecat? Ei mai pot spera intr-un viitor mai bun aici?
cred ca fiecare trebuie sa decida ce e mai bine pentru el insusi, pentru ca nu exista doua cazuri la fel. nici afara nu sunt cainii cu covrigi in coada, si oricat de bine ti-ar fi, vei fi totdeauna un strain pentru ei, cineva din afara. intotdeauna vei veni pe locul doi, dau poate pe un altul mult mai jos, roman fiind. iti va fi mai bine din alte puncte de vedere ca ... poti sa faci mai multe cu banii dintr-un salariu, functionarii publici ... si nepublici nu te trateaza in functie de cum esti imbracat etc. adica nu e ca la noi ca pana si ultima vanzatoare de la aprozar te trateaza de sus si cu dispret. daca asta ajunge pentru cineva ca sa se simta bine, e ok, daca nu, mai bine sta acasa, parerea mea. iar in perioada asta, e greu oriunde.
RăspundețiȘtergerebine ai revenit, Dara, chir ma intrebam ce e cu tine.
Tina,
Ștergereexact la aceleasi lucruri ma gandeam si eu, dar tu ai spus-o mai bine. Poate si din cauza faptului ca tu poate te-ai confruntat cu aceste probleme... si daca-mi aduc bine aminte, parca spuneai odata pe blog ceva referitor la subiect.
Cat despre revenirea mea... ma tenteaza foarte mult sa inchid blogul, dar am rezistat eroic. Am impresia ca nu mai am nimic de spus, sunt dezamagita de tot. Dar daca n-am sters blogul pana acum, probabil ca va mai rezista o vreme. Te pup. :)
:) eu zic sa nu-l inchizi. daca vrei sa iei o pauza ... ia o pauza. cat timp ai nevoie. de inchis poti sa il inchizi oricand, dar poate daca il inchizi definitiv intr-o zi iti va fi dor de el si ce faci atunci? :) nu cere mancare si sta aici cuminte, zic eu :)
ȘtergereDa, cred ca e cea mai buna varianta. Multumesc :*
ȘtergereEu nu pot sa ma stabilesc afara, asa sunt eu. Dincolo de povestile celor care au reusit in strainatate, e bine de stiut ca acolo nu umbla cainii cu covrigi in coada.
RăspundețiȘtergereCristi,
Ștergerepana acum nu m-am gandit ca plecarea din tara e o solutie. Nici acum nu stiu daca as putea intr-adevar sa plec. Pentru moment sunt prinsa in cateva proiecte care trebuie duse la sfarsit, dar pe viitor... cine stie? N-aduce anul cat aduce ceasul.
Blue SkyFeb 13, 2012 01:20 PM
RăspundețiȘtergerePot sa intervin?
In legatura cu plecarea din tara, probabil ca toti ne-am pus, macar o data in viata, problema asta. Depinde mult de varsta fiecaruia, cred. Daca ai 20 de ani, o slujba instabila aici, niste parinti care la 40 muncesc si nu le e usor, poti incerca sa pleci. Vezi alta lume. Daca ai sansa sa-ti fie mai bine, ramai. Daca nu, la 20 de ani mereu ai unde sa te intorci. Nu acelasi lucru se intampla la 40 de ani, sa spunem. Atunci lasi aici o slujba. Pe care nu o vei mai gasi daca afara nu iti merge bine. Daca la 40 de ani decizi sa pleci, ar trebui sa pleci fara sa te gandesti sa revii altfel decat in vizita. Sansele sa te reintegrezi undeva scad, o data cu anii.
E doar parerea mea, desigur.
Blue Sky,
Ștergereai spus totul mai bine decat am facut-o eu. Si daca as lua in considerare varianta plecarii, aceasta ar fi de tot, evident. Altfel nu are rost.