Ieri mă întorceam acasă (cu microbuzul, fireşte). În maşină aglomerat - fericiţi cei ce erau aşezaţi, pentru ca restul muritorilor aveau lejeritatea sardelelor din conservă. Suspensiile praf, viteză - că nu se încadra omul în grafic, poziţii care mai de care mai incomode... restul puteţi să vi-l închipuiţi.
Eh, cum ne chinuiam noi să ne ţinem de o bară, de un scaun, de părul vecinului... in fine, să rămânem întregi, tipul de lângă mine începe să se foiască. Se întoarce pe o parte, se contorsionează, se apleacă puţin, ridică ceva, iar se întoarce, până când observ că se aşează în braţele domnişoarei de pe scaun. De fapt, pe un picior de-al ei, ţinându-şi genunchii şi rucsacul în exterior. Mi-e greu să explic poziţia, cert e că ocupa loc mai mult decât dacă ar fi stat în picioare. Acum, nu numai că s-a aşezat, dar în scurt timp au început să se pupe de mama focului. Eh, nu era chiar un pupic mai înflăcărat, ci mai degrabă un french kiss. Dintr-ăla cu ţocăituri :|
La cât de enervată eram pe situaţie (era oricum vina mea, mă grăbisem şi urcasem într-o maşină aglomerată, care s-a umplut şi mai mult pe traseu), când i-am văzut pe cei doi relaxaţi de parcă ar fi fost la picnic în crâng, m-a pufnit râsul. Un domn în vârstă încerca fără succes să treacă de genunchii ăluia, că voia omul să coboare... însă nici măcar tz,tz,tz-urile lui dezaprobatoare n-au reuşit să-i perturbe pe tinerii amorezi. Într-un final, s-a mobilizat lumea, unii s-au mai dat jos şi i-au făcut omului loc să coboare, după ce a făcut o schemă uluitoare de yoga pentru a trece de genunchii neclintiţi. Mie îmi venea să aplaud, dar mă înecase tusea, să nu-şi dea lumea seama că mă distram. Oricum nimeni n-a comentat mare lucru, deşi toţi se uitau - unii miraţi, unii enervaţi - sunt convinsă că după ce au coborât, au fost comentarii de genul: "mamă, ce-mi venea să-i trag una, dar m-am abţinut, că altfel ce păţea..."
După ce craiul a coborât, cosânzeana cea brunetă şi-a continuat drumul cu un zâmbet tâmp pe faţă. Se vedea că se iubeau. Era clar că relaţia lor era profundă şi deţineau secretul fericirii absolute. Probabil se cunoşteau de câteva zile. De pe mess.
Eh, cum ne chinuiam noi să ne ţinem de o bară, de un scaun, de părul vecinului... in fine, să rămânem întregi, tipul de lângă mine începe să se foiască. Se întoarce pe o parte, se contorsionează, se apleacă puţin, ridică ceva, iar se întoarce, până când observ că se aşează în braţele domnişoarei de pe scaun. De fapt, pe un picior de-al ei, ţinându-şi genunchii şi rucsacul în exterior. Mi-e greu să explic poziţia, cert e că ocupa loc mai mult decât dacă ar fi stat în picioare. Acum, nu numai că s-a aşezat, dar în scurt timp au început să se pupe de mama focului. Eh, nu era chiar un pupic mai înflăcărat, ci mai degrabă un french kiss. Dintr-ăla cu ţocăituri :|
La cât de enervată eram pe situaţie (era oricum vina mea, mă grăbisem şi urcasem într-o maşină aglomerată, care s-a umplut şi mai mult pe traseu), când i-am văzut pe cei doi relaxaţi de parcă ar fi fost la picnic în crâng, m-a pufnit râsul. Un domn în vârstă încerca fără succes să treacă de genunchii ăluia, că voia omul să coboare... însă nici măcar tz,tz,tz-urile lui dezaprobatoare n-au reuşit să-i perturbe pe tinerii amorezi. Într-un final, s-a mobilizat lumea, unii s-au mai dat jos şi i-au făcut omului loc să coboare, după ce a făcut o schemă uluitoare de yoga pentru a trece de genunchii neclintiţi. Mie îmi venea să aplaud, dar mă înecase tusea, să nu-şi dea lumea seama că mă distram. Oricum nimeni n-a comentat mare lucru, deşi toţi se uitau - unii miraţi, unii enervaţi - sunt convinsă că după ce au coborât, au fost comentarii de genul: "mamă, ce-mi venea să-i trag una, dar m-am abţinut, că altfel ce păţea..."
După ce craiul a coborât, cosânzeana cea brunetă şi-a continuat drumul cu un zâmbet tâmp pe faţă. Se vedea că se iubeau. Era clar că relaţia lor era profundă şi deţineau secretul fericirii absolute. Probabil se cunoşteau de câteva zile. De pe mess.
:)) M-a amuzat mult incheierea.
RăspundețiȘtergereNu inteleg astfel de comportament,mie mi-e jena sa ma asez si in parc pe genunchii iubitului, de pupat in public nici nu mai vorbesc. Dar stii cum e, Dara? Cred ca suntem putin depasite de `trend`. Te pup!
=)) uite asa mi-ai inseninat dimineata mea posomorata de la birou! De cand ma stiu nu am suportat sa ma sarut prin locuri publice...:))
RăspundețiȘtergereVai de ei saracii cand or afla ca fericirea absoluta dureaza foarte putin...:))
@Diana, cei doi mai aveau putin si incepeau sa suspine cu patima :))
RăspundețiȘtergereIar noi cu siguranta suntem depasite! Nici eu nu sunt adepta manifestarilor iubirii in locuri publice. Pup back!
@Lucica, esti pesimista. ;)) La cat de infocati erau, as da povestii lor timp cat sa vina pe lume unul-doi prunci. Abia atunci vin provocarile!
RăspundețiȘtergereSau poate sunt eu prea optimista :))
:)) Eu cred ca la primul prunc o iau la goana care pe unde apuca...asta in cazul in care nu au descoperit prezervativul :P
RăspundețiȘtergereLa cum aratau, nu pareau a fi genul care sa foloseasca prezervativul. Astia-s din generatia "las' ca am io grija si nu ramai" - asa incat pe primul or sa-l faca din dragoste, iar pe-al doilea... din greseala :))
RăspundețiȘtergereoff Dara...daca primul o fi din dragoste...al doilea e din prostie :P...I-as bate pe copiii astia...de parca nu am trai in era informatiei! :)
RăspundețiȘtergereAh, dar tu nu stii? Majoritatea se cred prea "meseriasi" pentru a folosi prezervativul, iar fetele sunt prea neinstruite pentru a folosi anticonceptionale. Macho de la coada vacii si miss-urile preocupate de machiaj, moda si baieti, inca din gradinita. Stii cati sunt din aceasta categorie?? Multi!
RăspundețiȘtergerestiu...sunt mult prea multi...din pacate... :|
RăspundețiȘtergeremda... in era informatiei, multi au aceeasi conceptie ca in epoca de piatra...
RăspundețiȘtergereDoamne da ce nesimtit si ce ..cum sa-i zic ...e si tipa...auzi tu el sa stea in bratele ei ...si sa se linga asa intr-un autobuzaglomerat...doamne...ce lume...oricum bine zis...fetita aia avea un zambet tamp;))
RăspundețiȘtergereAh, eu am reusit sa redau doar putin din atmosfera din microbuz. Trebuia sa-l auzi pe cel care voia sa coboare cum tz-tz-ia intr-una, fara sa aiba curajul sa le spuna ceva...
RăspundețiȘtergere