W. Shakespeare - Sonetul 40
Iubite, ia-mi iubirile, pe toate,
esti mai bogat de le vei dobîndi?
Iubirea nu mi-o crezi iubire poate,
dar ea a ta este de cînd o stii.
De dragul meu daca-mi primesti iubirea
si-o cheltui, nu te voi fi blestemat
si totusi te blestem, de-i iai sclipirea
fara sa ti-o doresti cu-adevarat!
Iubit tîlhar, tu, hotul de miresme,
te iert cînd saracia mea o furi,
iubirii-i ierti faradelegea lesne,
mai greu faradelegile le-nduri.
O, desfrînat ce schimbi în bine raul
nu-mi fi dusman, chiar daca-mi esti calaul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu